Bu kliniğe burada henüz yorum yapılmamış. İlk siz yazabilirsiniz.
Raluca Andreea
Numarul integistrat nu funtioneaza, apelul nu se conecteaza deloc.
De asemenea acel website asociat este complet inutil.
Sunt 90% ca nu administreaza cineva aceste detalii, dar las acest mesaj pentru cei care incearca totusi sa contacteze aceasta policlinica.
Nu ar merita nici măcar o stea.
"Medici de familie" care contrar jurământului depus nu dau 2 bani pe pacienții suferinzi.
În privința lor .....cred ca s-ar bucura dacă te-ar vedea ...."dus".... și din păcate așa este tot sistemul medical la stat din acest "oraș?"
Aceasta policlinica are numeroase cabinete, în special medici particulari, care au renovat cabinetele care le folosesc și au dotat cu aparatura. Clădirea în sine nu este foarte bine întreținută însă pentru acest oraș este foarte utila. În general nu prea se respecta programele afișate pe uși însă sunt nr de tel la care se pot cere informații și face programări. Pentru a ajunge la aceasta policlinica este în apropriere mijloc de transport în comun local. Stația de autobuz este aproape.
Bun găsit tuturor .
Nu vb despre serviciile medicale , ci de faptul că la parter, toaletele sunt murdare și f înghesuite.
Ușa nu se poate închide, pana nu te freci cu pantalonii de vasul de wc.
Pentru specialitate de cardiologie este o doamna asistenta care nu face programări decât în anumite zile, mai întâi trebuie sa vii sa stai la coada, și apoi te programează. Dacă suni nu ai loc pe lista de programare. O bătaie de joc la adresa oamenilor din comunitate și mai ales a vârstnicilor, care vin din provincie.
Atitudinea lasă de dorit.
Locul asta e rupt dintr-un Ev Mediu timpuriu unde, din pacate pentru multi dintre noi, mai trebuie sa ajungem inca, cateodata. Se spune ca omul sfinteste locul dar prin colturile astea nu stiu ce mai e sfant. Sanatatea publica in niciun caz nu pare sa fie. Cum pot sta asa oamenii aia la locul lor de munca, ore in sir pe zi? Cat de greu e sa investesti un pic in a da o fata mai de secolul asta holului unde stau ore in sir pacientii la usa, chiar si acum in pandemie?
Ma uitam ultima oara la cata nepasare transpare la orice detaliu al decorului decrepit. Asta desi pe usa multor medici tarifele de consultatie la cerere se ridica la sume ce nu multi si le-ar permite si cei ce si le-ar permite ar da nu cu mult mai mult la privat, la 60 km de Giurgiu (norocul nostru aici).
Multi cotizam ani buni. Salariile medicilor sunt acum ridicate binisor cat sa iti umfle o vena la tample cand stai cu dureri la usa minute in sir, in frig, pe scaune lipite cu scoci intre ele -anti furt pesemne, ca asta e tara- desi ai fost programat la o ora anume. Declaratiile de avere pe la casa de sanatate iti ridica usor tensiunea. Si totusi cand ajungem acolo, la nevoie, la pamant cu sanatatea, suntem tratati ca niste asistati social care vor sa capuseze sistemul.
Daca suni la 112 pentru o urgenta ajungi acolo unde se poate, nu unde alegi tu, si e cu tam-tam la destinatie, cu "de ce vii domle' aici, al lu' cine esti tu de ai ajuns la noi si cine te-a trimis, ce, la voi acolo nu aveati spital?". Asta pentru ca Giurgiu nu are medici pt interventia ta chirurgicala.
Apoi speri ca operatia o sa iasa ok si ca scapi fara nosocomiale si ce povesti horror, la cald, mai auzi pe langa tine prin salon. Daca supravietuiesti fizic si mai ales psihic conditiilor din spital - timp in care eventual nu esti biped si nevoile ti le faci in pampersi si nu te baga nimeni in seama ore in sir si mancarea e ceva de cosmar si oricum nu ajungi la ea ca nu te poti misca in pat si o versi pe tine si colegii de salon gem, urla, mirosurile sunt pestilentiale etc etc - e ca o adevarata renastere si te simti bine doar cand stii ca ai scapat in viata si cand daca misti un pic din membre pare ca vei mai putea merge dupa ceva timp de vindecare.
Am patit-o acum 5 ani -hernie de disc cu debut brusc, imobilizare completa din cauza unor dureri infioratoare, operata intr-un final acolo unde m-a dus ambulanta, noroc ca am scapat cu bine.
Acum, la o recidiva, la fel de urata ca prima data ca durere, insa cu debut gradual (am avut timp sa ajung acasa pana la a pica compet cu coloana), am reusit cu stoicism si dureri infernale suportate zile in sir, cu imobilizare la pat, sa trec de prima faza si sa nu sun la 112 ca sa ajug iarasi unde o fi. Am gandit sa indur asa incat sa reusesc sa redevin biped, sa pot apoi sa ajung la RMN si la un medic ales pe recomandari (la privat pentru ca minim invaziv, chiar daca pentru asta dai toate economiile de ani buni stranse ) numai sa nu mai trec prin ce am trecut prima data. Dar culmea, pt medicul neurolog specialist din policlinica, pentru ca am ajuns acolo pe picioarele mele si nu mi-e felul sa ma manifest, sa ma plang, sa gem, sa urlu si nu stiu ce ar mai fi trebuit sa fac, sunt apta de munca din moment ce am primit doar o trimitere la neurochirurgie, nu si concediu medical asa incat sa ma pot ocupa de sanatatea mea. Trimitere la neurochirurgie - care, sa ne intelegem, nu exista in Giurgiul lui 2020. Bine, medicul a parut ca doar atat il lasa sistemul sa faca si, desi mi-a spus lucruri de care ma documentasem si singura de pe internet, mi-ar parea rau sa aflu ca putea mai mult si nu a facut-o. Ramane de vazut!
LE: Am uitat sa povestesc cum a trebuit sa ocolesc cladirea policlinicii pentru ca la intrarea dinspre Sigma/Mega/piata treptele erau mult prea mari pentru un om care abia merge. Am reusit la cele doua trepte mai joase, la intrarea dinpre parcul elevilor, sa ma incumet. Nu stiu pe a treia latura, ne explorata, la intrarea care da inspre farmacie, daca o persoana cu dizabilitati sau dificultati de deplasare ar avea rampa si acces mai facil.
Este o locație veche cu unele schimbări făcute. Este destul de aglomerat uneori. Este necesară pentru anumite persoane. Este bine să apreciem corect efortul depus și să aducem contribuția noastră la frumusețea zonei.Policlinica are mai multe cabinete medicale cu mai multe specializări,unele necesită programare telefonica,etc.